Auzul
Porcusorii de Guineea aud foarte bine, sunetele de joasa intensitate pe care le emit fiind una dintre dovezile in acest sens. Daca media auzului uman este de 20 kHz, porcusorul de Guineea aude sunete cu frecventa de pana la 30 kHz. In captivitate, ei disting pasii diferitelor persoane din jur si reactioneaza diferit, in functie de relatiile stabilite cu fiecare dintre ele. De asemenea, raspund foarte bine la anumite tipuri de muzica, unele melodii avand efect relaxant asupra lor. Avand auzul fin, porcusorii ajung sa reactioneze in scurt timp la sunetele ce le devin cunoscute, precum fosnetul pungii cu mancare sau zgomotul usii frigiderului.
Mirosul
Desi nu este la fel de bine dezvoltat ca al altor mamifere, precum pisicile si cainii, simtul mirosului la porcusorii de Guineea este mult mai fin decat cel al oamenilor. El ajuta la recunoasterea intre membrii aceluiasi grup, dar si la recunoasterea stapanului, dar variaza de la un exemplar la altul.
Marcarea teritoriului se face prin secretii de feromon sau prin urina, servind la delimitarea zonei in care animalul este in siguranta si indreptatit sa devina agresiv cu intrusii, care iau cunostinta de existenta acesteia prin miros.
Vazul
Ochii sunt dispusi, asemenea tuturor ierbivorelor, in partile laterale ale capului, ceea ce le asigura un unghi de vizibilitate foarte mare. Acest fapt este esential pentru supravietuirea in mediul natural, porcusorul de Guineea putand sa detecteze pradatorii in aproape toate directiile. Disting mult mai bine corpurile in miscare decat pe cele statice iar vederea la distanta nu este foarte buna. Perceptia in adancime este destul de redusa, asa ca exista riscul ca, asezat la inaltime (pat, masa, scaun), porcusorul sa cada daca nu sunteti atenti, neavand simtul distantei care il separa de sol.
Imaginea pe care o percep este color, iar experimentele au aratat ca disting foarte bine culorile, in special rosul, galbenul si albastrul.
17.06.2008
4.3KB
Sarpele
Se hrăneşte cu broaşte, şoareci, şopârle, insecte şi cu alti serpi. Înghite şi animale mai voluminoase decât corpul sau datorită ligamentului elastic, care leagă cele două jumătăţi ale mandibulei şi a osului pătrat. În repaus acesta are poziţie orizontală. Când şarpele se hrăneşte, osul are poziţie verticală, mărind cavitatea bucală. Dinţii curbaţi spre interior reţin prada. Alunecarea hranei prin faringe şi esofag se datorează elasticităţii acestor organe, secreţei de salivă şi lipsei sternului.
Ochii au ploapele unite, privirea fixă şi nu clipesc. Văzul este dezvoltat.
Urechile nu au pavilioane.
Mirosul este foarte bine dezvoltat. Limba este lungă, bifurcată şi serveşte la pipăit
18.05.2008
35.7KB
Veveriţele nu trăiesc în grupuri, fiind animale singuratice. Numai în perioada împerecherii se apropie unul de altul. Puii de veveriţă se nasc golaşi şi orbi, având greutate între 30 şi 50 de grame fiecare.
18.05.2008
80.7KB
Nu-ti fa griji,Catelusa_Lori.Saptamana viitoare o sa mai pun niste intrebari si o sa vedem cine va fi un alt moderator.In forum trebuie sa am doi moderatori asa ca...
18.05.2008
29.1KB
Nume:Maria
Ani:11
De ce vreti sa fiti moderator? Ca sa ajut forumul sa aiba mai multi membri.
La ce il ajuta pe iepurele polar blana alba?
Il ajuta sa scape de inamici.El se baga in zapada si nu se vede
Pana la cati m se poate inalta o girafa?
7 m
Cati ani este alaptat puiul de elefant?
2 ani
Cate exemplare de foca Ross mai sunt?
50.000
Care este cea mai mare felina din America de Sud?
Jaguarul
18.05.2008
39.2KB
Eu sunt Lorena si am aproape 10 ani.Iubesc animalele,dar cel mai mult imi plac veveritele.
16.05.2008
3.9KB
Nume: Ghepard
Greutate: 55 kg
Lungime corp: 1,35 m
GHEPARDUL(Acinonyx Jubatus) este un mamifer carnivor salbatic, cu capul mic si rotund, coada lunga, picioare înalte, cu blana de culoarea galbuie cu pete mici, întunecate. Este specific savanelor din Africa si din sudul Asiei.
De-a lungul ecuatorului, în Africa se întinde marea savana. În Tanzania, aceasta este cunoscuta sub denumirea de Masai Mara – „pamântul patat”, în limba masai. Un strat de cenusa hranitoare, întins ca o patura de catre vulcanii stravechi, a facut din aceasta zona unul dintre cele mai înfloritoare ecosisiteme din lume.
Cirezile uriase de ierbivore ce pasc în savana sunt „contrabalansate” de patru mamifere carnivore mari: trei feline (leopardul, leul si ghepardul) si o specie de hienide(hiena).
Tufisurile dese si copacii înalti ai padurilor de la malul râurilor adapostesc cea mai mare felina patata a Africii: leopardul. Celelalte doua mari feline sunt adaptate vietii în savana. Sun felinele de savana ale Africii.
Esenta a gratiei si elegantei, ghepardul este cel mai rapid mamifer terestru . Este atât de specializat, încât îsi bazeaza supravietuirea pe sprintul de 300 m.
Viata si moarte in savana
Se stie ca dintre toate felinele, ghepardul este cel mai atent cu puii sai. Femelele îsi cresc singure puii. Ele pot naste prima data la vârsta de 2 ani, apoi din 24 in 24 de luni. Media la nastere este de 4 pui, cazurile de 8 fiind rare. O perioada dupa nastere, mama muta culcusul din doua în doua zile, pentru ca micutii sa nu lase un miros care ar putea sa atraga animalele de prada. „Vizuina” este, de fapt, un loc îngust cu iarba culcata la pamânt, lânga terenul de vânatoare al mamei. Aceasta este mereu în cautarea prazii, din care se înfrupta numai dupa ce puii s-au saturat.
Pâna când vor fi în stare sa alerge mai repede, puii sunt însa extrem de vulnerabili. Aceasta se întâmpla pentru ca, de dragul vitezei, ghepardul a trebuit sa renunte la apararea puilor. Femelele nu au forta necesara sa-si pazeasca puii de lei sau hiene, si, de aceea, 50 % dintre ei sunt ucisi în primele luni de viata.
Vulturii sunt una dintre cele mai mari amenintari pentru pui, nu pentru ca îi ataca, ci pentru ca pot atrage lei si hiene la un prânz câstigat cu usurinta. Leii ucid mai multi pui de ghepard decât orice alt pradator. Abia un pui din 20 ajunge la maturitate. Motivul acestui comportament agresiv poate fi acela ca leii vor sa elimine concurenta.
O felina … migratoare
În timpul sezonului secetos, puii pot muri si de foame. O data cu migratia ierbivorelor, iepurii si vulpile cu urechi de liliac sunt singura prada mai consistenta ce poate fi gasita în zona. Este momentul cand mama si puii ei pornesc într-o calatorie anuala. Femelele si puii lor sunt singurele mamifere migratoare din lume. Ca sa prospere, acestor nomazi iuti de picior le trebuie terenuri întinse de vânatoare. Pot calatori zeci de kilometri spre câmpiile din centrul savanei.
Puii stau cu mama lor pâna împlinesc 15-18 lunisi s epot sescurca singuri. Mama i-a învatat pâna la momentul respectiv numeroase tehnici de vânatoare. În aceasta perioada, ca toti adolescentii, puii de ghepard încep sa simta gustul libertatii. Plecata la vânatoare într-o dimineata, mama nu se mai întoarce. Despartirea este brusca si definitiva. Puii au ajuns la vârsta la care trebuie sa se descurce singuri.
Libertate si pericol
Intre timp, puii ajunsi la varsta la care trebuie sa supravietuiasca prin propriile puteri au ramas singuri în imensitatea savanei. De obicei, gheparzii tineri se despart de mamele lor în anotimpul umed, când hrana este mai usor de gasit.
Daca au supravietuit mai multi frati, ei stau si vâneaza împreuna pâna când ating vârsta de 2 ani. Apoi se despart. Tinerele femele ghepard ramân de obicei pe acelasi teritoriu cu mamele lor, în timp ce masculii se deplaseaza pe distante foarte mari. Comportamentul acesta instinctiv poate fi modul în care natura evita endogamia (împerecherea între indivizi din aceeasi familie). Despartirea are loc si datorita faptului ca femelele si masculii ghepard se confrunta cu probleme diferite la aceasta vârsta. În timp ce pentru femele cea mai importanta este capacitatea de reproducere, la masculi teritoriul si iscusinta de vânator conteaza.
17.06.2008
32KB
Vorbesti serios?Ce ma bucur! Dar care sunt intrebarile de la baraj?
18.05.2008
37KB
Si eu am avut o asemenea excursie.A fost fff.frumos! Am mers si la Radauti la gradina zoologica si la olarit...ne-am cazat la Vicovu de Jos si am avut si discoteca! Am dansat pana la ora 9 si jumatate apoi am jucat Adevara sau Provocare , Maimuta pe pamant, Eu vad ceva... ,Regele.. ,Politistii si Bandistii... etc.Am fost si la ff.multe manastiri,am si mancat cina,mic-dejunul si pranzul la motel.
17.06.2008
43.3KB
Şarpele este o reptilă fără picioare. Câteva specii de şerpi sunt veninoase şi toţi şerpii sunt carnivori.
Sunt apode şi târâtoare.
Carnivore.
Au schelet;
Se deplasează cu ajutorul muşchilor. Deplasarea lor generală este cea in zig-zag. Cu ajutorul muşchilor şi vertebrelor, ei aproape plutesc deasupra nisipului deşertului.
17.05.2008
47.8KB
Am terminat Love_Guineea subiectul.Chiar trebuia sa fac unul asa,iti multumesc!
17.06.2008
20.5KB
Dar fac cate trei intrebari pentru un membru.
Pentru Pisicuta
1.Cum arata o pisica sanatoasa?
2.Care este cel mai cunoscut exemplu de caine ciobanesc?
3.Care sunt cei mai cunoscuti iepuri?
Pentru Catelusa_Lori
1.Pentru ce nu trebuie antrenat boxerul?
2.Cam cati pui naste pisica in medie?
3.Spuneti o specie de papagal.
Pentru Mangusta
1.Cum este cunoscuta Suricata pentru africani?
2.Spuneti o boala a ciobanescului caucazian.
3.Cati papagali pot muri in timpul transportului?
Succes!
18.05.2008
22.9KB
Bun venit in forumul meu Mangusta! Sper sa ne imprietenim!
Uite niste manguste:
17.05.2008
33KB
Nume:Lorraine
Ani:9 ani si 10 luni
De ce vreti sa fiti moderator?: Ca sa ajut ca forumul sa fie mai popular si sa o ajut pe admina
17.06.2008
9.1KB
1.Nu vorbiti urat(daca da primiti ban)
2.Nu vorbiti despre alt subiect
3.Nu va certati (doar pe privat)
4.Puneti poze doar cu animale
17.05.2008
4KB
Rasa American curl a apărut în anul 1981, în Lakewood, California, când o pisică neagră, cu părul lung si mătăsos şi cu urechi neobişnuite, a apărut la uşa familiei Ruga. Ea a fost hrănită şi primită în casă, iar stăpânii au numit-o Shulamith. În decembrie 1981 ea a dat naştere la 4 pisoi din care 2 aveau urechile îndoite. Stăpânii au contactat un genetician pentru a studia fenomenul şi s-a confirmat că urechea neobişnuită, probabil moştenită, e o mutaţie genetică.
18.05.2008
30.2KB
Soparla
Are o piele cărnoasă, îngroşată ce formează solzi mici si o protejează de uscăciune. Ochii sunt protejaţi de o membrană subţire, transparentă. Auzul este bine dezvoltat, la fel şi mirosul. Pe maxilare şopârla are numeroşi dinţi conici, concrescuţi cu maxilarul. Limba este musculoasă, mobilă, bifurcată la vârf şi poate fi uşor proiectată afară. Membrele sunt scurte, aşezate pe laturile corpului, îndreptate lateral, dar nu servesc la mers, ci la agăţare de asperităţile solului si căţărare. Deplasarea se face prin ondulaţiile corpului, sopârla sprijinindu-se pe membrele posterioare şi pe coadă. Şopârla se târăşte, deci este un animal târâtor. Şopârla se hrăneşte cu insecte,păienjeni si râme. Este totuşi un animal insectivor. Organele digestive sunt bine dezoltate. Are tub digestiv si glande anexe. Respiraţia este pulmonară. Căile respiratorii sunt bine diferenţiate. Plămânii sunt ca nişte saci cu pereţi cutaţi. Temperatura corpului este variabilă. Iarna se ascund în gropi şi stau în amorţire până primăvara. Reptilele îşi au originea în vechii amfibieni.
20.05.2008
55.1KB
Nu prea imi plac fluturii.Serios!!Dar ma rog:
Fluturii aparţin arborelui evoluţionist al moliilor. Originea lor a fost stabilită în peioada cretacică, care s-a încheiat în urmă cu 65 de milioane de ani. Din păcate, există o arhivă foarte limitată de fosile. Cea mai veche fosilă este a unui posibil fluture skipper, nedenumit, din perioada paleocenului superior (cu circa 57 de milioane de ani în urmă), din Fur, Danemarca . Unul dintre cele mai frumos conservate exemplare este un Riodininae (Voltinia dramba) din urmă cu 25 de milioane de ani, găsit într-un chihlimbar din Republica Dominicană.
Fluturii sunt distribuiţi în prezent în toată lumea, cu excepţia regiunilor foarte calde şi aride. A fost estimat un număr de 17,500 de specii de fluturi (Papilionoidea) dintr-un număr de 180,000 de specii de Lepidoptera.
18.05.2008
35.8KB
Iepurele este un reprezentant al familiei Leporidae al ordinului Lagomorfa. Acestea sunt animale nocturne, majoritatea trăind în câmpii deschise şi stepe.
Caracteristici generale
Un iepure matur poate ajunge la 3-6 kg in greutate, în dependenţă de sex şi rasă.
Poate trăi până la 7 ani;
Formula dentală: 2(I 2/1, C 0/0, P 3/2, M 3/3)=28
Temperatura medie a corpului - 39 C;
Au urechi puternic vascularizate;
Au până la 0,5 m lungime;
Au incisivii dezvoltati;
Au 4 perechi de glande mamare;
Au auzul bine dezvoltat.
18.05.2008
66.9KB
Si eu! Anul asta mergem in excursie de 2 zile.Alti copii merg in excursii de 3...bine,doar cei din clasa 4 sau 5,6 si 7.Va fi foarte amuzant.Voi sta ...hm..nu mam gandit...dar trebuie sa ma hotarasc! Miercurea viitoare ne pregatim sa mergem in excursie si ne intoarcem joi! Abia astept!
22.05.2008
24KB
Broasca ţestoasă de uscat
Este adaptată la mediul terestru. Trăieşte in pădurile şi regiunile de stepă din Oltenia, Banat şi Dobrogea. Se recunoaşte după corpul ei scurt, acoperit cu un ţest format din 2 părţi :
carapacea (la partea superioară, bombată, de culoare maroniu-roşcat)
plastronul (la partea inferioară, de culoare deschisă)
Ele sunt unite pe laturi, lăsând 2 deschideri prin care ies, la partea anterioară, capul şi membrele anterioare, iar la partea posterioară, membrele posterioare şi coada. Ţesutul este format din plăci osoase bine sudate, acoperite de plăci cărnoase. Coastele şi vertebrele sunt concrescute cu carapacea. Capul, gâtul, picioarele şi coada sunt acoperite de o piele solzoasă de culoare cenuşie. Pe lângă organele de simţ, asemănătoare cu ale şopârlei, există 2 fălci învelite într-o materie cornoasă ce formează un fel de cioc, cu margini tăioase şi fără dinţi. Sunt animale greoaie, care se deplasează încet din cauza conformaţiei şi a ţesutului. Cele 4 membre sunt scurte, aşezate lateral şi terminate cu degete scurte , prevăzute cu gheare. Se hrăneşte cu ierburi, fructe, insecte, melci şi viermi pe care le taie cu marginea ciocului. Respiraţia şi înmulţirea este la fel ca la şerpi şi şopârle.
18.05.2008
35.1KB
Golden Retriever este o rasă de câini de vânătoare populari în Scoţia. Golden Retriever-ii au nimerit în mod consecvent în vârful listei celor mai îndrăgiţi câini de companie adresaţi familiei. Adesea, asociaţi cu copiii şi viaţa suburbană, şi cu dragostea lor faţă de apă, precum şi cu abilitatea înnăscută de salvatori, de recuperatori, Golden Retriever-ii sunt, de asemenea, excelenţi parteneri la partidele de vânătoare. Golden Retriver-ul a fost una dintre rasele de top în anul 2005.
19.05.2008
43.9KB
Pisica este un mamifer din ordinul carnivorelor, familia felinelor Felidae.
Pisica de casă, sau domestică, este foarte apropiată de pisică sălbatică europeană (Felis silvestris silvestris), ca şi de pisica salbatică africană (Felis silvestris libyca), împreună cu care formează o unică specie: Felis silvestris (denumirea de Felis catus nu mai este valabilă), dar există mai multe rase de pisici.
18.05.2008
43.9KB
Nu ai pentru ce! Nu e chiar mare lucru..dupa spusele mangustei...Dar totusi ma bucur ca va place!
20.05.2008
29.4KB
Mie imi place primavara.Atunci se trezeste la viata toata natura.Zapada se topeste,pomii infloresc si vin pasarile calatoare! Iubesc acest anotimp!
22.05.2008
48.8KB
Iepurasii sunt animale cu blana moale si fina, foarte prietenosi si foarte incantati cand li se acorda atentie – motiv pentru care sunt foarte potriviti pentru a tine companie copiilor de 6-8 ani.
Iepurii prefera sa traiasca alaturi de alte animale din specia lor, precum si alaturi de porcusori de Guineea.
Poti recunoaste un iepure sanatos dupa:
- comportamentul sau plin de viata
- blana curata, bogata si lucioasa
- ochiii atenti si clari
- nasul uscat
- urechile curate
- zona curata din jurul anusului.
Iepurele este un animal foarte sociabil si, cu putina rabdare, poti deveni usor prietenul lui. Intotdeauna sa ii vorbesti pe un ton prietenos si incearca sa il chemi mereu pe numele pe care i l-ai ales. La inceput, iepurasul este timid, asa ca pentru a-l putea convinge sa accepte mangaierea ta, atrage-l cu ceva delicios de mancare. Astfel, se va obisnui cu mirosul mainii tale si vei putea sa il mangai oricand. Cand sta intins, inseamna ca nu vrea sa fie deranjat. Intotdeauna trebuie sa te
18.05.2008
30.1KB
Cocorii - din toate rasele - sunt omnivori (adica se hranesc atat cu substante vegetale, cat si cu substante animale). Ei mananca insecte, deseuri, boabe de cereale, ghinde, nevertebrate de tot felul, broaste, soparle, rozatoare mici si chiar serpi.
Cocorii erau, candva, foarte raspanditi, dar numarul lor a inceput sa scada continuu din cauza degradarii habitatului (adica a suprafetelor care pot fi locuite de aceste pasari). Este vorba in special despre mlastinile care au fost asanate (adica s-a inlaturat surplusul de apa) si care ar fi fost “casa” preferata de sute sau mii de perechi de cocori.
18.05.2008
13.3KB
Paianjenii
Paianjenii nu sunt insecte, asa cum multi ar crede, ci sunt arahnide, inrudindu-se astfel cu scorpionii. Ei se intalnesc peste tot pe glob, aproape in toate zonele de clima si, desigur, nu exista copil care sa nu stie cum arata un paianjen. Deseori, acestia inspira teama prin aspectul lor ciudat, prin panza lor misterioasa pe care o tes in colturi intunecoase si prin cruzimea cu care ucid insecte pentru a se hrani. Unii spun ca, daca vezi dimineata un paianjen, inseamna ghinion. Pentru altii, aceste fapturi ciudate reprezinta un prilej de istorisiri fantastice. Sa nu uitam de celebrul personaj de film si benzi desenate, omul-paianjen, care se catara si umbla fara probleme prin locurile cele mai periculoase si din a carui plasa nimeni nu poate scapa.
Paianjenii fac parte din clasa arahnidelor si sunt niste vietuitoare raspandite aproape pe intreg globul pamantesc, existand mii de astfel de rase. Se pare ca primii paianjeni au aparut acum trei milioane de ani! La inceput aveau dimensiuni foarte mici; cu timpul au evoluat, ajungand la formele cunoscute de astazi. Toti paianjenii au opt picioare, iar corpul lor se compune din doua parti principale. Prima, mai mica, este numita cefalotorace, pe aceasta aflandu-se si cele patru perechi de picioare, si a doua, mai mare, numita abdomen. Aici se gasesc organele ce secreta (elimina) o substanta, care se intareste, in contact cu aerul, transformandu-se intr-un fel de matase. Cu aceasta, paianjenul isi tese panza.
Viata unui paianjen este in general foarte linistita, principala sa ocupatie fiind aceea de a sta nemiscat cat e ziua de lunga, pentru a-si economisi energia. Nu vom vedea niciodata un paianjen plimbandu-se sau umbland fara rost, ci doar cu un scop precis: de a se hrani, de a se ascunde atunci cand este amenintat sau de a-si tese panza. In aceasta privinta, paianjenul stapaneste o adevarata arta a “tesutului”. Panza este refacuta in fiecare noapte; fiindca aceasta activitate cere multa energie, paianjenul mananca panza veche, pentru a nu pierde proteinele care ii vor fi apoi necesare teserii uneia noi.
Simturile paianjenului nu sunt foarte dezvoltate. Vederea sa este slaba, iar auzul - inexistent. El simte insa vibratiile pe care le produce o insecta prinsa in plasa, caci aceasta se zbate, incercand sa scape. Vibratiile sunt transmise de fiecare fir al panzei catre centrul acesteia, unde se gaseste de obicei “proprietarul”. Destinatia principala a panzei de paianjen este aceea de capcana, in care se prind diverse insecte, acestea fiind hrana sa. Panza este tesuta, de obicei, noaptea. Ea constituie si locul in care paianjenul isi petrece cea mai mare parte din viata; este o adevarata “casa”, unde se simte in siguranta. Fiind tesuta din fire extrem de subtiri, panza nu este vazuta de insectele aflate in zbor. Dupa ce se incurca in plasa, acestora le este aproape imposibil sa se mai desprinda din ea. Zbaterea lor trezeste atentia paianjenului, care se apropie, prudent, de prada. Apoi, insecta este infasurata cu fire subtiri de matase, fiind astfel imobilizata.
Dupa aceea, paianjenul ii “injecteaza” o substanta asemanatoare cu sucul gastric. Substanta paralizeaza si apoi ucide insecta, dizolvand-o in interior pana se transforma intr-o solutie moale, un fel de “supa”. Aceasta este apoi sorbita de paianjen, caci el nu poate mesteca. Dupa ce interiorul insectei a fost consumat, din aceasta nu mai ramane decat o carcasa uscata, care este, dupa un timp, aruncata de pe panza. Acest “ospat” ii este suficient paianjenului pentru o buna bucata de vreme.
Interesant este felul in care se inmultesc paianjenii. Masculul este de obicei mai mic decat femela, iar dupa imperechere el este devorat de partenera sa. Uneori, femela-paianjen isi mananca si puii! De aceea, ei se straduiesc sa paraseasca panza de indata ce au crescut suficient.
Se apreciaza ca in lume exista circa 20.000 de rase de paianjeni, dintre care cele mai multe traiesc in America de Sud si in Africa. Exista, desigur, destule si in Europa, Asia, Australia si America de Nord. Sunt si paianjeni veninosi, a caror intepatura poate fi mortala chiar si pentru om, cum este “vaduva neagra” sau paianjenul cu cruce. Unele rase tropicale din America de Sud (si chiar Europa mediteraneeana) cuprind paianjeni uriasi, cum ar fi vestita tarantula, mygala (care traieste in Brazilia si India), paianjenul alergator (in Italia) si multi altii. Desi se inrudesc cu paianjenii obisnuiti, acestia sunt totusi diferiti, nu numai prin dimensiunile gigantice, dar si prin modul de viata. Ei nu tes panza, ci se ascund in gauri si ataca prada sarind asupra ei. Se pot hrani si cu vietati mai mari, cum ar fi soparlele si chiar unele pasarele.
O alta curiozitate o reprezinta paianjenii de apa. Acestia au in jurul abdomenului o bula de aer, care ii ajuta sa ramana la suprafata. Ei masoara circa 2 centimetri si pot fi intalniti in Europa, Asia si Oceania.
17.06.2008
6.6KB
Randunelele sunt printre pasarile considerate vestitori ai primaverii. An de an, venirea lor ne produce o adevarata incantare, iar felul in care isi construiesc, cu atata migala, cuiburile, este uimitor. Acesti mici arhitecti sunt de asemenea adevarati acrobati ai zborului si neintrecuti vanatori de insecte. Pasari delicate, randunelele trezesc in sufletele celor mici interesul pentru viata pasarilor migratoare si fascinatia fata de aceste zburatoare.
17.05.2008
4.2KB
Ce frumosi sunt caii!
Asta e un cal Frizon(cel negru)
Calul frizon este o rasă cabalină din Frizia, Olanda.
În Evul Mediu a fost calul preferat al cavalerilor din cauza puterii sale.
Excelează în şcoala înaltă de dresaj, fiind folosit mai ales la spectacole/parade datorită aspectului său impunător.
17.05.2008
45.3KB
Cocorii sunt pasari care traiesc in camp deschis, preferand sa stea pe langa ape si in tinuturile mlastinoase. Au gat si picioare lungi, iar ciocul este ascutit, ajutand la culesul unor seminte si insecte - de pe sol, sau chiar plante si vietuitoare - din apa. Cocorul face parte dintr-o numeroasa familie de pasari, ale caror marimi sunt foarte diferite: unele pot fi tinute in palma, altele sunt aproape cat un om de inalte... In ciuda acestor diferente de statura, toate rudele cocorului au aceleasi caracteristici interne (de exemplu, forma scheletului), fapt care demonstreaza ca sunt inrudite indeaproape. Exista aproximativ 200 de astfel de specii, dintre care unele sunt pe cale de disparitie. Dintre toate acestea, va vom prezenta in continuare rasa care traieste - de primavara pana toamna - la noi in tara. Denumit stiintific Grus grus, este mai cunoscut sub numele de cocorul mare, sau cocorul euro-asiatic.
18.05.2008
36.4KB
As vrea sa completati mai intai fisa inainte sa va dau intrebarile:
Nume:
Ani:
De ce vreti sa fiti moderator?:
17.06.2008
58.7KB
1.Cum arata o pisica sanatoasa?
O pisica sanatoasa are blana lucioasa si deasa,pofta de mancare si de furat,chef de joaca,se linge des,este atenta la fiecare zgomot si are urechile curate.
2.Care este cel mai cunoscut exemplu de caine ciobanesc?
Ciobanescul german(are varul meu)
3.Care sunt cei mai cunoscuti iepuri?
De camp si de casa.
18.05.2008
20.7KB
La ce il ajuta pe iepurele polar blana alba?
Catalusa_Lori,Mangusta si Pisicuta
Pana la cati m se poate inalta o girafa?
Catelusa_Lori,Pisicuta
Cati ani este alaptat puiul de elefant?
Catelusa_Lori si Mangusta
Cate exemplare de foca Ross mai sunt?
Mangusta si Pisicuta
Care este cea mai mare felina din America de Sud?
Catelusa_Lori,Mangusta si Pisicuta.
Toti sunteti la baraj!
18.05.2008
23.8KB
Pisica Bengaleza este o rasa relative noua de pisici, aparuta in urma cu 20 de ani, fiind create prin imperecherea pisicilor leopard asiatice, pisici salbatice mici , cu rase domestice ca Abyssian sau American Shorthair.
Pisica Bengaleza este o pisica potrivita pentru cei care iubesc si admira pisicile salbatice, beneficiind in acelasi timp si de afectiunea si prietenia unei pisici domestice.
Pentru ca o pisica din aceasta rasa sa poate fi crescuta fara probleme de un simplu iubitor de animale si nu de un crescator specializat, ea trebuie sa fie cel putin a 4-a generatie de pisici descinse din Pisica Leopard Asiatica. Pentru primele trei generatii, crescatorii amatori ar trebui sa lase in grija celor profesionisti cresterea si imperecherea acestor feline. Orice pisica isi pastreaza instinctual de pradator, dar incepand cu a 4-a generatie pisicile Bengaleze sunt mult mai blande si mai prietenoase.
Bengaleza domestica nu este diferita fata de celelalte rase de pisci in ceea ce priveste ingrijirea si hrana. Femelele ajung la greutatea de 4-5 kg la maturiate, in timp ce masculii, fiind mai mari si mai puternici pot ajunge pana la 6-9 kg la maturitate..
Crescatorii de astfel de pisici recunosc calitatile lor exceptionale in ceea ce priveste inteligenta, afectiunea si pofta de viata si de joaca. De asemena, o caracteristica importanta o reprezinta elasticitatea si dexteritatea lor. Multe pisici Bengaleze, poate parea incredibil, iubesc apa !
Din numarul total de 37 de rase de pisici salbatice in intreaga lume, 30 sunt reprezentate de pisicile provenite din pisici salbatice mici. Pisicile Bengaleze, sunt foarte des intalnite in regiuni ca Indonezia, Filipine si estul si sudul Asiei.
Din cauza cresterii numarului populatiei in aceste zone si a extinderii zonelor intens populate, Pisica leoprad asiatica ( varianta salbatica a bengalezei) a devenit un animal cu din ce in ce mai putine exemplare, pentru a se ajunge la pisica Bengaleza domestica, a fost necesara folosirea a 10 subspecii ale pisicii leopard asiatice, fiecare contribuind la trasarea caracteristicilor Bengalezei atat cu trasaturi unice ale fiecarei subspecii cat si cu trasaturi comune. Pisica Bengaleza si-a primit numele de la numele stiintific al pisicilor leopard – Pironaliurus bengalensis.
Pisica bengaleza si-a pastrat multe din caracteristicile pisicilor leopard, acestea au un corp mai lung coparativ cu celelalte pisici, mai multe culori si semne pe blana, inclusiv vartejuri. Urechile sunt mici si rotunde iar burta este alba. O alta caracteristica sunt ochii mari si negri. Aproape toate pisicile salbatice au patru dungi albe de-a lungul capului.
Ca si stramosii lor, pisicile Bengaleze nu sunt animale agresive, mai degraba sunt timide dar foaret inteligente si reactioneaza atunci cand se simt agresata. Tocmai din cauza temperamentului lor afectuos si timid se apropie foarte tare de stapani, putand fi companionii ideali pentru iubitorii de pisici.
17.06.2008
24.8KB
Se mai intampla.O sa invat mai mult despre animale si cine stie,poate o sa pot sa fiu si eu moderator odato si-o data.
18.05.2008
43.7KB
Mai asteptam un user sa se inscrie si va controlez fisele.
18.05.2008
24.5KB
Veveriţa este un mamifer de talie mică, cu blană roşcată ori neagră pe spate şi albă pe piept, cu coadă lungă şi stufoasă.
În prezent există peste 300 de rase de veveriţe. Cea mai cunoscută şi numeroasă populaţie o reprezintă veveriţele gri, care se întâlnesc pe aproape întreaga suprafaţă a emisferei nordice (Europa, nordul Asiei, Orientul Îndepărtat şi Japonia).
16.05.2008
56.2KB
Caprioara este cea mai mica specie de capre salbatice originare din Europa. Masculii au tendinta de a fi mai mari si mai robusti, in comparatie cu femelele.
Aspectul exterior si dimensiunile
Caprioara este cea mai mica specie de capre salbatice originare din Europa. Masculii au tendinta de a fi mai mari si mai robusti, in comparatie cu femelele. Masculul poarta denumirea de caprior, iar femela de caprioara sau ciuta. Blana este diferita functie de sezon. Iarna, blana este mai deasa, mai lunga, dand animalului un aspect ciufulit, neingrijit, avand culoare cenusie sau maro-cenusiu. In timpul lunilor de vara, blana este mai scurta si mai rara, avand culoare maro sau castaniu aprins. Blana de iarna incepe sa creasca la inceputul lunii septembrie si este schimbata in aprilie-mai. In timpul lunilor de iarna, blana de la nivelul fetei posterioare a crupei este de culoare alba, usor sesizabila. In timpul lunilor de vara acest semn este mai putin sesizabil. Coada este foarte scurta, de cativa centimetri lungime. Capul este mic, mai mult lung decat lat. Botul, in general, este de aceeasi culoare ca restul corpului, dar nasul este intotdeauna de culoare neagra. Adesea prezinta diferite pete de culoare alba pe obraji si in partea superioara a gatului. Urechile sunt mari, ovale, fiind conturate cu par de culoare neagra, iar interiorul este captusit cu par moale, de culoare alba. Numai masculii prezinta coarne, care le cad in octombrie-noiembrie, dar le cresc din nou, pana vara, in perioada de rut. Coarnele au, in medie, o lungime de 30 cm. In general, coarnele prezinta pana la 6 varfuri la capriorii adulti, in timp ce la cei tineri, numarul este mai redus. Rozetele bazale sunt bine-definite. Coarnele sunt utilizate de masculi in disputele pentru femele din timpul perioadei de imperechere. Picioarele sunt suple si prevazute cu copite inguste si scurte ale caror degete laterale sunt bine dezvoltate. Lungimea corpului este de 95-135 cm. Inaltimea la greaban este de 63-67 cm. Greutatea corporala este de 18-29 kg.
Comportamentul
In comparatie cu alte subspecii de capre salbatice, caprioara este, de obicei, un animal solitar. Caprioarele, in general, traiesc singure sau in grupuri mici alcatuite dintr-o femela si puii acesteia. Teritoriul lor este destul de mic, de circa 1 km2. caprioarele se hranesc cu predilectie dimineata sau seara tarziu, odihnindu-se in restul zilei. Caprioarele se organireaza in turme alcatuite din 20-40 de membri, numai iarna.
Habitatul si aria de raspandire
Caprioara prezinta o arie de raspandire destul de extinsa, fiind regasita in zonele temperate ale Europei si Asiei. Caprioara este un animal care se adapteaza foarte usor, motiv pentru care este intalnit intr-o multitudine de habitate. Prefera zonele impadurite, cu multa vegetatie. In Romania, o veti intalni de la ses, pana in padurile subcarpatice.
Hranirea
Caprioara nu este foarte pretentioasa, dar prefera vegetalele bogate in apa. Consuma cu placere ramuri tinere, muguri, frunzele diferitilor arbori si arbusti, scoarta de copac, lucerna, etc. Se va hrani, de asemenea, cu recolta terenurilor agricole si daca va avea posibilitatea va intra in livezile de pomi fructiferi, delectandu-se cu frunzele si fructele acestora. Toamna, caprioarele prefera alimentele concentrate (seminte, fructe).
Aspecte particulare
Caprioara naparleste de doua ori pe an, primavara si toamna. Frecvent, intre masculi apar dispute pentru teritoriu si pentru femele, in perioada de rut.
Viata reproducatoare:
maturitatea sexuala a masculilor se produce pana la sfarsitul primului an de viata, dar nu sunt apti pentru imperechere pana la varsta de 3 ani;
femela este apta pentru imperechere la varsta de 14 luni si este monoestrica;
estrul (perioada de calduri) dureaza circa 36 ore;
perioada de imperechere (de rut) are loc in fiecare vara, in iunie-august; desi se imperecheaza la inceputul verii, beneficiaza de un procedeu special, care le permite sa nasca, primavara, intr-o perioada optima. Acest procedeu poarta denumirea de implantare intarziata;
gestatia dureaza circa 300 de zile, dand nastere, in general, unui singur pui, si mai rar, la 2 pui/fatare, care prezinta ochii deschisi si sunt complet acoperiti cu par;
fatarea are loc in mai-iunie; iezii prezinta de-a lungul laturilor corpului un sir de pete albe, care le asigura camuflarea in iarba inalta. Acest desen se estompeaza la varsta de aproximativ 2 luni;
puii cresc rapid si pot fi intarcati la varsta de 2-3 luni si raman alaturi de mama pana aceasta da nastere altei generatii, anul urmator.
Speranta medie de viata a caprioarei este de circa 8 ani, cu o maxima de 14-16 ani.
=D
17.06.2008
22.5KB
Iepurasii sunt animale cu blana moale si fina, foarte prietenosi si foarte incantati cand li se acorda atentie – motiv pentru care sunt foarte potriviti pentru a tine companie copiilor de 6-8 ani.
Iepurii prefera sa traiasca alaturi de alte animale din specia lor, precum si alaturi de porcusori de Guineea.